Evenimentul „Arhitectura de Business 2026: Legea nr. 239/2025 – Prevenția și Cultura Celei de-a Doua Șanse în Business”, desfășurat pe data de 5 mai 2026 la sediul CCINA Constanța, a reprezentat o platformă esențială de dialog între experți și antreprenori.

Într-un context în care dinamica radierilor și dizolvărilor a crescut alarmant — cu aproximativ 61,69% în județul Constanța la începutul anului 2026 — conferința a oferit soluții practice pentru navigarea între conformitate și salvarea afacerii,.

Simbioza Instituțională și Discursurile de Deschidere

Manifestarea a fost rezultatul unei colaborări multidisciplinare între CCINA Constanța, UNPIR Filiala Constanța, Universitatea „Ovidius” din Constanța și Facultățile de Drept / Științe Administrative și  Științe Economice) și Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), având ca parteneri / sponsori societățile de profil Maestro SPRL și Dăscălescu & Co SPRL.

În deschidere, Doamna Ruxandra Serescu (Director General CCINA) a subliniat necesitatea creării unor  punți de dialog interdisciplinar, în timp ce Ec. dr. Cristina Stroie a lansat manifestul pentru redefinirea „eșecului onest”, arătând că practicianul transformă haosul economic într-un proces legal ordonat.

Din perspectivă instituțională, Luiza Mardare (Director General ONRC) a afirmat importanța transparenței în noul cadru legislativ, iar Prof. univ. dr. Adrian Stoica (Decan FDSA) a punctat necesitatea adaptării programelor academice la agilitatea cerută de piață.

În calitatea sa de Director General al Oficiului Național al Registrului Comerțului, Doamna Luiza Mardare reprezintă autoritatea supremă în gestionarea evidenței juridice a profesioniștilor la nivel național. Intervenția sa a oferit pilonul instituțional al evenimentului, subliniind rolul instituției în menținerea unui climat de business corect.

Reprezentând Facultatea de Drept și Științe Administrative din cadrul Universității „Ovidius” din Constanța, Domnul Decan, Prof. univ. dr. Adrian STOICA a punctat rolul vital al educației în susținerea economiei, prezentând mediul academic ca un partener activ în acest ecosistem. A subliniat că universitățile nu trebuie să rămână izolate de realitatea economică, ci să acționeze ca un pilon de sprijin pentru antreprenori și specialiști. A lansat o provocare pentru sistemul de învățământ, punctând necesitatea ca programele de studiu să fie adaptate cu aceeași rapiditate cu care o companie își ajustează planul de afaceri pentru a supraviețui unei crize. În concluzie, a susținut că agilitatea academică este singura cale prin care viitorii specialiști (juriști, economiști) pot fi pregătiți să gestioneze paradigmele legislative moderne, precum cele introduse de Legea nr. 239/2025.

Sinteza Tematicii pe Paneluri

Panel I: Radiografia Crizei și Semnalele de Alarmă 

Analiza a vizat „simptomele” degradării mediului de afaceri.

În cadrul panelului „Radiografia Crizei”, Doamna Valentina Burdescu (Director ONRC - BPI) a detaliat procedurile de inactivitate și dizolvare cu accent pe riscurile expirării sediului social și a evidențiat faptul că, sub regimul Legii nr. 239/2025, conformitatea administrativă — ce vizează valabilitatea sediului social, existența organelor statutare și disciplina raportării financiare — a încetat să fie o simplă formalitate birocratică, devenind o condiție sine qua non pentru supraviețuirea firmei.

Analiza Doamnei Burdescu a detaliat situațiile critice în care Registrul Comerțului (ORC) constată starea de inactivitate sau declanșează dizolvarea, cum ar fi expirarea dovezii sediului, lipsa administratorilor sau neîndeplinirea procedurii de prelungire a duratei de funcționare. Un aspect fundamental subliniat în surse este că procesele de „curățare” a pieței de entitățile neviabile au devenit accelerate și automatizate prin implementarea noului protocol ANAF-ONRC. Acest mecanism de schimb electronic de date, transformă inactivitatea fiscală prelungită mai mult de un an, într-un declanșator automat pentru dizolvarea societății, impunând administratorilor o responsabilitate sporită în monitorizarea viabilității juridice și transparenței sociale a afacerii.

Asist. univ. dr. Ionela Munteanu (Univ. Ovidius, FSE), expert cu o vastă activitate de cercetare validată internațional, a explicat conceptul de „Prag de Alarmă” (activ net sub 1/2 din capital) și noile cauze de inactivitate fiscală. Intervenția Doamnei Munteanu a oferit o perspectivă integrată, pendulând între rigoarea cercetării științifice și expertiza practică acumulată în activitatea de auditor financiar, expert contabil, practician în insolvență și consultant fiscal.

În cadrul panelului, intervenția Doamnei Conf. univ. dr. Mădălina Botină (Univ. Ovidius)  a oferit o analiză riguroasă asupra naturii juridice a dizolvării, definită ca un moment de „înghețare” a patrimoniului societății. Prodecan al Facultății de Drept și Științe Administrative din cadrul Universității „Ovidius” din Constanța și doctor în drept cu o teză dedicată averii debitorului în insolvență, domnia sa a fundamentat discuția pe necesitatea echilibrului între protecția creditorilor și circuitul economic.

Panel II: Prevenția – Arhitectura Salvării 

Acest panel a pus în balans procedurile de preinsolvență.

Doamna practician, Av. Elena Dăscălescu, asociat fondator al Dăscălescu & Co SPRL și expert cu peste 25 de ani de experiență în managementul de criză, a coordonat Panelul II al evenimentului, dedicat „Arhitecturii Salvării”. Aceasta a analizat comparativ Acordul de Restructurare și Concordatul Preventiv, subliniind obligativitatea administratorului de a proba non-insolvența debitorului ca condiție de acces la mecanismele de prevenție. Intervenția sa a vizat, de asemenea, strategiile de negociere, implementarea „Testului Creditorului Privat” și aplicarea mecanismelor de „haircut” (reducerea creanțelor) pentru restabilirea viabilității economice a firmelor.

Panel III: Chirurgia de Business – Reorganizare și Restart

Discuțiile alături de Ec. dr. Cristina Stroie și Ec. Valentina Suciu au vizat necesitatea schimbării mentalității antreprenoriale prin adoptarea conceptului de „eșec onest”. S-a evidențiat faptul că majoritatea insolvențelor (aproximativ 94-96%) sunt cauzate de factori economici sau conjuncturali, și nu de fraudă, motiv pentru care redresarea întreprinderilor viabile trebuie să devină un obiectiv prioritar pentru menținerea locurilor de muncă și a valorii economice.

Totodată, intervenția Doamnei Ec. Valentina Suciu în cadrul evenimentului „Arhitectura de Business 2026” a adus o dimensiune tehnică și aplicată esențială, domnia sa oferind soluții concrete pentru gestionarea crizelor corporative din perspectiva expertului în finanțe și insolvență.

În cadrul panelului de închidere, Ec. dr. Cristina Stroie a evidențiat reorganizarea judiciară, nu ca pe un stigmat, ci ca pe o pârghie strategică de redresare și „restart” economic. Referindu-se la datele statistice ale anului 2025, domnia sa a arătat că aproximativ 36% din procedurile de reorganizare s-au finalizat cu succes, cifră ce confirmă potențialul real de recuperare al unei afaceri atunci când mecanismele legale sunt accesate în fereastra optimă de timp.

În viziunea sa, un ecosistem economic sănătos trebuie să asigure un circuit fluid de „intrare-ieșire”, permițând entităților neviabile o retragere organizată de pe piață pentru a facilita relocarea capitalului și a resurselor către inițiative sustenabile. Concluzia centrală a domniei sale a subliniat că eficiența salvării unei afaceri depinde critic de celeritatea intervenției antreprenoriale și de valorificarea proactivă a mecanismelor de avertizare timpurie furnizate de instituțiile statului.

Sesiunea a analizat mecanismele tehnice ale reorganizării judiciare sub incidența noilor reglementări introduse de Legea nr. 239/2025 cât și metode avansate de „chirurgie de salvare” menite să izoleze liniile de business profitabile.

Prezentările din acest panel au evidențiat faptul că succesul unei reorganizări (rată care a atins 36% în anul 2025) depinde critic de rapiditatea accesării procedurii și de utilizarea judicioasă a instrumentelor legale de restructurare înainte ca declinul economic să devină ireversibil. 

Concluzii: Către o Cultură a Restartului

Dezbaterile au condus la concluzii fundamentale: necesitatea intervenției rapide, strictețea răspunderii manageriale și interconectarea automată ANAF-ONRC. Obiectivul strategic rămâne normalizarea eșecului și asigurarea unei a doua șanse pentru antreprenorii de bună-credință.

Mulțumiri speciale instituțiilor partenere care au făcut posibil acest dialog constructiv: CCINA Constanța, reprezentată de Doamna Director General Ruxandra Serescu, Universitatea „Ovidius”, prin susținerea Doamnei Prorector, Prof. univ. dr. Elena Condrea, Doamnei Asist. univ. dr. Munteanu Ionela (FSE), a Domnului Decan (FDSA), Prof. univ. dr. Adrian Stoica și a Doamnei Prodecan, Conf. univ. dr. Mădălina Botină, UNPIR Filiala Constanța și ONRC, reprezentat de Doamnele Luiza Mardare (Director General) și Valentina Burdescu (Director BPI).

Nu în ultimul rând, mulțumim participanților — antreprenori și specialiști — care au ales să fie alături de noi în „laboratorul” de business. Prezența dumneavoastră și dorința de a înțelege „momentul zero” al unei afaceri confirmă necesitatea unei astfel de punți de dialog.

Suntem convinși că, prin efortul comun al tuturor actorilor implicați, vom reuși să transformăm stigmatul falimentului într-o cultură a restartului, oferind antreprenorilor onești sprijinul necesar pentru o a doua șansă în economia de piață.