În data de 6 martie 2000, se înființa filiala Constanța a UNPRL (Uniunea Națională a Practicienilor în Reorganizare și Lichidare), cea de-a VI-a filială, dintre cele 35 de filiale din țară, în baza Ordonanței 79/1999 privind organizarea activităţii practicienilor în reorganizare şi lichidare.

În toată această perioadă, organismul profesional s-a adaptat, transformat și modernizat, încercând să răspundă nevoilor membrilor și cerințelor mediului de afaceri.

Ne-am început activitatea sub imperiul Legii 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, adaptându-ne constant la toate evoluțiile, schimbările și necesitățile mediului de afaceri.

Urmând aceste deziderate, scopul fostei Legi 64 - care poziționa procedura de reorganizare judiciară, ca o alternativă la procedura falimentului – a fost reconsiderat. Obiectivul noii Legi privind procedura de insolvență, nr. 85/2006 a fost instituirea “unei proceduri de reorganizare, având ca scop redresarea debitorului…” 

Anul 2006 a marcat și momentul transformării noastre din UNPRL în UNPIR (Uniunea Națională a Practicienilor în Insolvență din România), devenind din practicieni în reorganizare şi lichidare, practicieni în insolvență în baza Ordonanței de Urgență nr. 86/2006 privind organizarea activității practicienilor în insolvență.

Ulterior crizei financiare din 2007-2008, percepția asupra instituției insolvenței s-a schimbat, fiind recunoscute și sprijinite la nivel legislativ recomandările UE privind încurajarea procedurilor de prevenire a insolvenței și redresării debitorului onest.

Noile dispoziții aduse prin Legea 85/2014 au preluat, adaptat şi implementat normele de „best practice” la nivel internaţional în materie de insolvenţă, în special recomandările Băncii Mondiale, sintetizate atât în Principiile privind Efectivitatea Insolvenţei şi Drepturile Creditorilor/Debitorilor, cât şi în „Report on the Observance of Standards and Codes” („ROSC”), de asemenea Recomandările Comisiei Europene şi Ghidul Legislativ UNCITRAL în materie de insolvenţă.

În 2014, Comisia Europeană a adoptat Recomandarea privind restructurarea și a doua șansă, care a încurajat statele membre să introducă proceduri eficace de pre-insolvență prin care debitorii onești să fie ajutați să se restructureze și astfel să evite insolvența, dar și dispoziții referitoare la a doua șansă pentru întreprinzători persoane fizice, care să le permită acestora să obțină descărcarea de datorie în maximum trei ani de la închiderea unei proceduri de insolvenţă. 

Pentru o acţiune mai eficientă de îndepărtare a obstacolelor din calea exercitării liberei circulații a capitalurilor și a libertăţii de stabilire, rezultate din diferențele dintre dispozițiile legale și procedurile naționale referitoare la restructurarea preventivă, la insolvență şi la condiţiile de descărcare de datorie, în 2019 a fost adoptată prima reglementare la nivel Uniunii Europene care a abordat armonizarea legislațiilor naţionale în aceste materii, şi anume Directiva (UE) 2019/1023 privind cadrele de restructurare preventivă, remitere de datorie și decăderile, precum și măsurile de sporire a eficienței procedurilor de restructurare, de insolvență și de remitere de datorie. 

Argumentele expuse în studiul care a însoțit Directiva, a prezentat că 43% dintre europeni nu ar demara o afacere de teama eșecului, 1/2 din societăți supraviețuiesc mai puțin de cinci ani, zilnic 600 de firme europene intră în faliment, anual 200.000 de firme ies din economie, 3 milioane de noi locuri de muncă ar putea fi create prin acordarea celei de-a doua șanse; doar 8% dintre antreprenorii care au eșuat încep un nou business. 

Pandemia Covid-19 a apărut într-un peisaj economic aflat pe o traiectorie ascendentă accelerată și a oferit o lecție dură și costisitoare care a impus o transformare amplă a societății și a perspectivei economice. Anii 2019-2020 au reprezentat pentru mediul de afaceri, o provocare spinoasă, amprentată în principal de „efectul de lacăt”. 

În 2022, la nivel național, prin Legea 216 din 14 iulie, a fost modificată și completată Legea  85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, fiind transpuse mecanismele de prevenție în business introduse la nivel european prin Directiva nr. 2019/1023. 

Mediul de afaceri apare din nou „scufundat” într-o criză sistemică, ca urmare a declanșării războiului Rusia-Ucraina și a efectelor negative rezultate în urma Covid -19, ceea ce conturează un context socio-economic fără precedent, o criză sistemică conturată prin măsurile de rezistență și restabilizare socială și financiară, iar, pe de altă parte, de efectele inflației, efectele creșterii prețurilor privind energia și cele ale unei preconizate recesiuni. Conform statisticii UE, între 10-20%, din cele 120.000-150.000 de cazuri anuale de insolvență din Uniunea Europeană, conțineau o finanțare/creditare cu element de extraneitate. 

La data de 7 decembrie 2022, a fost lansată noua Propunere de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind armonizarea anumitor aspecte ale normelor de drept în materie de insolvență. În cadrul Propunerii, se menționează că analizele la nivel de oportunitate a afacerii au relevat un raport direct proporțional între calificarea unui sistem de insolvență ca fiind ineficient și creșterea costurilor investiționale specifice. În acest context, se apreciază că „norme de drept în materie de insolvență mai eficiente și armonizate [alături de alte măsuri] pot îmbunătăți certitudinea pentru investitori, pot reduce costurile și pot facilita investițiile transfrontaliere, sporind, în același timp, atractivitatea și accesibilitatea capitalului de risc pentru întreprinderi”. 

Profesia de practician în insolvență prezintă o importanță determinantă în mediul de afaceri și instituțional.

Crizele recente au determinat o amplă schimbare a percepției noastre asupra elementelor de noutate din nevoia de adaptare, digitalizarea s-a extins, iar legislația a suportat o adaptare surprinzătoare, ceea conturează ideea că insolvența, cultura celei de-a doua șanse, a prevenției în business și profesia de practician în insolvență dobândesc o nouă identitate.

De ce? Pentru că deținem multe instrumente utile care să ne susțină în activitatea de insolvență: o practică dobândită în ani de activitate, pregătire profesională adaptată provocărilor mediului de afaceri, o legislație modernă și constant îmbunătățită, platforme digitale utile valorificării activelor aflate în portofoliul de insolvență (licitatii-unpir.ro), organizării de licitații publice online (licitatii-insolventa.ro) și gestiunii eficiente a dosarelor de insolvență (unpir.ro/sedis).

Este șansa noastră spre a face trecerea la un nou capitol al mediului de afaceri prin eliminarea stigmatului insolvenței și dezvoltarea spiritului de negociere. 

La 24 de ani de la înființarea organismului nostru profesional, le urez tuturor membrilor „La mulți ani, multă sănătate și succes în activitatea fiecăruia!”.

Cristina Stroie